Pentru al doilea an consecutiv, cazul „Bloggerul Florin Popescu – Dumitru Sechelariu” este consemnat în Raportul FreeEx, lansat pe 6 mai 2013.
Dumitru Sechelariu vs bloggerul Florin Popescu
În septembrie 2012, jurnalistul și bloggerul băcăuan Florin Popescu (zis „Aghiuţă”) a pierdut recursul la Curtea de Apel Bacău în procesul intentat de omul de afaceri Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacăului, pe motiv că i-ar fi lezat imaginea, onoarea și demnitatea.
Dumitru Sechelariu îl acţionase în instanţă pe Florin Popescu după ce acesta din urmă publicase mai multe articole pe blogul său, cu privire la Dumitru Sechelariu, în perioada 2009-2010, și apăruse într-o emisiune televizată în care comentase activitatea fostului primar. Dumitru Sechelariu solicitase 300.000 de lei daune morale. Judecătoria Bacău a decis că articolele și emisiunea televizată respectau limitele libertăţii de exprimare, însă a considerat că, în cazul unui sondaj de opinie publicat pe blog alături de un articol, „limitele libertăţii de exprimare au fost depășite”.
Întrebarea sondajului cu pricina era: „Cât mai valorează onoarea familiei Sechelariu?”. Instanţa a stabilit că variantele de răspuns ale sondajului („nici doi bani”, „două miliarde”, „nici Dunărea nu le-o mai spală”, „doi bani”) i-au provocat „zbucium, neliniște și durere sufletească” lui Dumitru Sechelariu, lucru confirmat de două angajate ale fostului primar, prezente la proces în calitate de martori .
Deși a susţinut că sondajul incriminat era un pamflet menit să ironizeze împrejurarea în care trei membri ai familiei Sechelariu au dat în judecată, simultan, doi ziariști, cerându-le daune de 200.000 de lei (informație publicată în articolul ce însoțea sondajul), instanța l-a condamnat pe bloggerul Florin Popescu la plata a 5.000 de lei daune morale. Tribunalul Bacău a menținut sentința . Judecătorii au afirmat, în mod contrar spiritului articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, că: „Libera exprimare nu trebuie să conducă în nicio situație la încălcarea drepturilor celorlalte persoane la onoare, demnitate și propria imagine”.
Instanța a continuat, afirmând: „Astfel, deși presa are dreptul de a transmite informații și idei cu privire la problemele de interes public nu poate aduce încălcări reputației și vieții private a persoanei, prin implicarea și a membrilor familiei”. De precizat că familia lui Dumitru Sechelariu s-a implicat direct în afacerile acestuia (de exemplu, mama acestuia este proprietară a sistemului de transport public, privatizat în perioada în care Dumitru Sechelariu a fost primar al Bacăului, soția acestuia este acționar al trustului Deșteptarea, fondat de Sechelariu etc.).
De asemenea, bloggerul nu a fost condamnat pentru afirmații care aveau implicații mult mai serioase asupra reputației fostului primar (acuze de colaborare cu fosta Securitate, acuze de corupție). La rândul său, Curtea de Apel Bacău, argumentând pentru respingerea recursului promovat de blogger, citează în sprijinul deciziei hotărârea Lingens vs. Austria , deși în acest caz jurnalistul a câștigat la CEDO după ce primise o amendă penală pentru că îl numise pe cancelarul Austriei la acea dată „imoral” și „oportunist”. Cu sprijinul APADOR-CH, jurnalistul a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Raportul FreeEx 2012 – Libertatea Presei în România este editat de către ActiveWatch. Conform raportului, cele mai importante evenimente din 2012 cu impact negativ asupra libertății de exprimare au fost:
• Confirmarea existenței agenților sub acoperire în redacții.
• Intensificarea practicilor de poliție politică împotriva unor jurnaliști și activiști civici.
• Înalți demnitari au instigat la intervenția serviciilor de informații și a parchetului împotriva vocilor critice.
• Reprimarea abuzivă și violentă a protestelor de stradă și din arenele sportive.
• Folosirea instituțiilor media ca arme politice de către patronii de presă a fost mai vizibilă ca oricând, în contextul unui an politic marcat de alegeri locale și parlamentare și de referendumul pentru demiterea Președintelui.
• Partizanatul fățiș practicat de o însemnată parte a mass-media.
• Un număr mare de oameni de presă au intrat în politică.
• Sacrificarea temelor de interes public în favoarea unor dispute politice sterile, inclusiv pe durata campaniilor electorale.
• Criza economică a fragilizat și mai mult statutul jurnalistului în raport cu patronatul.
• Încălcarea drepturilor salariale și abuzurile patronatului au devenit un fenomen în piața media, pe fondul crizei economice.
• Creșterea numărului practicilor corupte de presă care au fost expuse public.
• Abundență a derapajelor editoriale.
• O serie de jurnaliști au fost linșați public de către colegii lor de breaslă.
• Revenirea în forță a discursului naționalist și homofob.
• Presiunile politice exercitate asupra Consiliului Național al Audiovizualului de ambele tabere politice, reprezentate de USL și PDL.
• Perpetuarea controlului politic asupra mediilor publice de radio și televiziune.
• La conducerile radioului și televiziunii publice au fost instalați un fost șef al Serviciului de Informații Externe (TVR) și un fost colaborator al Securității (SRR).
• Oprirea producției editoriale a televiziunii publice pentru șapte luni.
• Blocarea accesului la informații de interes public de instituțiile statului și accentuarea tendinței de decuplare a zonelor de decizie de restul societății.
• Interpretarea dată de unele instanțe noului Cod Civil aduce restrângeri grave libertății de exprimare.