Televiziunile din Bacău, în studiul ActiveWatch

Studiul intitulat “Harta Politică a Televiziunilor Locale” a fost lansat de ActiveWatch și a implicat realizarea de interviuri cu oameni de presă, patroni și specialiști din 15 județe. Principala concluzie este că “Televiziunea locală este un lăutar pentru politicieni”.
Harta politica a televiziunilor locale

Televiziunile din Bacău, „prinse în menghina” intereselor patronale

1. Context

La jumătatea anului 201227, în județul Bacău erau în total 25 de licențe de televiziune, dintre care șapte prin antenă terestră și 18 prin cablu. Dintre acestea, opt licențe erau acordate de către  Consiliul Național al Audiovizualului la nivelul municipiului Bacău: Pro TV, TV Bacău (parte din grupul Deșteptarea SA), 1 TV Bacău (deținută de Ligone International SRL), Euro TV (aparținând Eco Rino SRL), Antena 1, Canal Tv (proprietatea Deyvid Com SRL), Impuls TV (deținută de Impuls Media Creation SRL) și Realitatea TV Bacău.

 

TV Bacău era deținută, la data documentării (iulie 2012), de omul de afaceri Dumitru Sechelariu – fost primar al Bacăului în perioada 1996-2004 (funcție deținută inițial în calitate de candidat independent, iar, din 1999, în calitate de politician PSD), fost patron al echipei de fotbal FCM Bacău și acționar majoritar al societății Transport Public SA din Bacău (prin intermediul mamei sale, Agripina Sechelariu) – și de soția acestuia, Laudieta Sechelariu.

Intervievații au declarat că televiziunea face parte din grupul media Deșteptarea, care deține și ziarul omonim și postul de radio Alfa, iar cei aproximativ 30 de ziariști ai grupului sunt angajați cu carte de muncă și realizează materiale pentru toate cele trei media. Potrivit patronatului TV Bacău, grupul Deşteptarea, din care face parte televiziunea, se susține exclusiv din publicitate, iar TV Bacău ar fi „cea mai independentă televiziune pe plan local”. Totodată, managementul grupului a declarat că bugetul operațional al televiziunii pe anul 2011 a fost de 40.000 de lei pe lună și că nu s-a înregistrat profit.

 

Deținătoarea licenței audiovizuale pentru TV Bacău este Deșteptarea SA. La data documentării pe teren, acționarii Deșteptarea SA (CUI: 944300) erau: Sechelariu Gh. Dumitru – acționar principal –97,01% și Sechelariu (Bejan) Laudieta – 2,99%29. Conform datelor publicate de CNA în decembrie 2013, noii acționari ai Deșteptarea SA sunt: Sechelariu Laudieta – acționar principal – 63.72%, Sechelariu Doru Sirius – 9.07%, Sechelariu Dora Cristiana – 9.07%, Sechelariu Mara – 9.07% și Sechelariu Ema Felicia – 9.07%. În 2012 societatea comercială a avut o cifră de afaceri de 12.974.790 de lei, un profit net de 608.026 de lei și 76 de angajați, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.

 

”Deșteptarea a fost întotdeauna o școală de presă, au trecut pe aici toți jurnaliștii din Bacău și, având această tradiție, îi selectăm după aptitudini și îi pregătim pentru performanță. Adică, dacă au bază și doresc să fie jurnaliști, e o școală. (…) TV Bacău este cea mai independentă televiziune pe plan local. (…) Vă asigur că la Deșteptarea banii nu vin cu nicio influență pe nicio cale, deci trustul de presă se susține independent. Nu amestecăm banii din nimic cu trustul de presă (televiziune, radio și presă scrisă) și banii vin ca publicitate.” (Laudieta Sechelariu, co-proprietara grupului Deșteptarea, la data documentării)

 

”La Deșteptarea nu au fost probleme niciodată cu salariile, toți sunt [angajați – n.r.] cu carte de muncă. Aș vrea să văd și eu dacă în România funcționează toți cu acest sistem, nu pe drepturi de autor. (…) Cel mai mare finanțator al televiziunii Bacău este publicitatea de la clienții locali. (…) Am avut profit pe anul trecut, dar nu televiziunea în sine, ci societatea Deșteptarea SA, care are obiectul principal de activitate editare-tipărire ziare. Bugetele sunt independente pe fiecare [activitate din grup – n.r.].” (Managerul Grupului Deșteptarea)

În februarie 2013, Dumitru Sechelariu a decedat, la vârsta de 54 de ani, iar grupul Deșteptarea a rămas în proprietatea soției sale.

Dumitru Sechelariu a fost un om de afaceri și un politician controversat31, care a intrat de mai multe ori în atenția publică, atât pentru problemele pe care le-a avut cu legea, cât și pentru relațiile sale tensionate cu unii politicieni (ex.: Viorel Hrebenciuc, Ion Iliescu), oameni de afaceri (ex.: Gigi Becali) și jurnaliști (ex: Florin Popescu, fost jurnalist al grupului Deșteptarea, dat în judecată de Dumitru Sechelariu pentru că a publicat pe blog mai multe articole și sondaje de opinie care i-ar fi lezat imaginea, onoarea și demnitatea).

În anul 2005, Dumitru Sechelariu a fost reținut de procurorii anticorupție și a stat în arest preventiv timp de 44 pe zile pentru fapte de corupție, înșelăciune, abuz în serviciu contra intereselor publice și asociere în vederea comiterii unor infracțiuni (schimburi, achiziții de terenuri, atribuiri ilegale de lucrări etc.) săvârșite, potrivit procurorilor, în perioada în care a fost primar. Fostul primar al Bacăului a susținut însă că arestarea lui s-a făcut la comanda politică a unor politicieni PSD (Viorel Hrebenciuc,
Ion Iliescu) și a criticat condițiile „umilitoare” din arest.

În 2010, Sechelariu a fost din nou reținut de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru cumpărare de influență, dar Judecătoria Sectorului 1 București a respins cererea DNA de arestare a fostului primar băcăuan.

1 TV Bacău aparținea, la data documentării, companiei Ligone International SRL (CUI: 15091678), ai cărei asociați erau: Liviu Goian – vicepreședintele organizației municipale PNL și președintele Sport Club Bacău (având 40% din acțiunile televiziunii), soția acestuia, Carmen Gabriela Goian (cu 40% din acțiunile televiziunii), și Ion Rotaru, fost consilier local din partea PNL (cu 20% din acțiuni)38.

Televiziunea avea aproximativ 30 de angajați, iar bugetul operațional al postului a fost de aproximativ 250.000 de euro în 2011, potrivit coordonatorului 1 TV Bacău. Reprezentanți ai televiziunii au citat un studiu ARBO Media potrivit căruia televiziunea avea aproximativ 40.000 de telespectatori pe săptămână, din cei 120.000 de locuitori ai Bacăului.

Conform datelor de bilanț disponibile la Ministerul Finanțelor, Ligone International SRL în 2012 a avut o cifră de afaceri de 691.468 de lei, un profit net de 650 de lei și 30 de angajați. ”O altă modalitate de măsurare a audienței e avalanșa de telefoane sau de mailuri la emisiunile în direct”. (Coordonator 1 TV Bacău, fost jurnalist)

Televiziunea Impuls, cea mai „tânără” televiziune din Bacău, era deținută formal, la data documentării, de Elvis Nicolae Bodea (absolvent de Jurnalism) și de Romulus Toma, fiecare având jumătate din acțiuni. Elvis Bodea a declarat că, în 2012, bugetul televiziunii s-a redus de la 50.000 de lei la 35.000 de lei pe lună, din cauza problemelor financiare, și că reprezentanții postului au fost obligați să facă restructurări masive. Acesta a precizat că prioritatea sa, în calitate de proprietar, era
să atragă bani din publicitate, pentru a face televiziunea autosustenabilă, dar că, la data documentării,
proprietarii finanțau Impuls TV în proporție de 89%.

”În Bacău direct mă lovesc de faptul că celelalte televiziuni concurente nu s-au axat pe profit din Publicitate. (…) E o ambiție să transform Impuls TV în televiziunea de care are nevoie Bacăul și să o transform într-o afacere. Autofinanțarea e pe primul plan.” (Elvis Bodea, proprietar Impuls TV)

În martie 2013, omul de afaceri Costică Rusu, fondatorul Impuls TV, totodată finanțator/deținător informal al televiziunii, a închis televiziunea, invocând probleme financiare. Consiliul Național al Audiovizualului a anulat licența postului pe 18 iulie 2013.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor, în 2012 SC Impuls Media Creation SRL (CUI: 29386741) a funcționat cu 5 angajați, a avut o cifră de afaceri de 28.568 de lei și a înregistrat o pierdere netă de 55.923 de lei.

Euro TV este televiziunea cu cea mai mare vechime din Bacău. La data documentării pe teren, televiziunea se confrunta cu cea mai mare lipsă de investiții, cu numărul de personal cel mai redus, precum și cu cea mai slabă calitate tehnică, potrivit respondenților. Din aceste motive, unii dintre cei intervievați au descris Euro TV ca fiind „irelevantă din punct de vedere al audiențelor”.

”Euro TV momentan funcționează la cote de avarie, nu are nici bani, nici producție, nici nimic.” (Proprietar Impuls TV)

În aceeași perioadă (iulie 2012), Euro TV era operată prin societatea comercială Eco Rino SRL (sediul televiziunii și al societății se aflau în același loc, în afara orașului), deținută de omul de afaceri vrâncean Victor Roman, membru PSD din 1997, consilier județean de Vrancea (ales în 2004, 2008 și în 2012).

Victor Roman este cunoscut pentru faptul că societățile comerciale la care a fost acționar (SC Roman Impex Prest SRL, SC Eco Rino SRL, SC Sanins SRL, SC Sotirex SA) au derulat lucrări publice în valoare de milioane de euro40 (asfaltări, deszăpeziri, salubrizare etc.41) cu instituțiile statului (în special cu primării conduse de PSD42), preponderent în județele Vrancea, Galați și Bacău În decembrie 2012, Victor Roman a obținut un mandat de deputat PSD de Vrancea.

Potrivit bilanțului depus la Ministerul Finanțelor, în 2012 societatea comercială Eco Rino SRL (CUI: 16086327) a avut o cifră de afaceri de 1.652.998 de lei și un profit net de 304.611 lei și a funcționat cu 33 de angajați.

Respondenții din Bacău au desemnat criza financiară drept unul dintre obstacolele majore întâmpinate de mass-media (locale), din care derivă alte tare ale presei, precum: finanțarea insuficientă din publicitate, imposibilitatea unei televiziuni de a se autogestiona, dependența de patronate, lipsa investițiilor în jurnaliști profesioniști și produse editoriale de calitate, remunerația
precară a angajaților, numărul redus de angajați, problemele cu echipamentele și dotările televiziunilor etc.

”Mediul economic prost, catastrofal, împiedică televiziunile să fie o afacere. Într-un oraș în care s-au închis aproape 90% dintre firme sau au plecat, în care șomajul a crescut, în care cantitatea de bani de pe piață s-a redus drastic, televiziunea înseamnă chestia aia neagră căreia îi dai drumul și la care se uită cineva și care se finanțează din cele 12 minute [de publicitate – n.r.] din fiecare oră. Or, în momentul în care un patron, din 300 de angajați, mai are 25-30, nu pot eu să-l conving să-mi dea
reclamă.” (Producător general Impuls TV)

”De îmbunătățit este probabil situația economică a orașului, a țării, pentru că sunt niște exigențe care se abat asupra fiecăruia dintre noi, nu numai asupra unui ziarist sau a unui director de instituție.”
(Jurnalist din grupul Deșteptarea)

”Televiziunea locală nu se poate susține doar prin mijloace proprii din publicitate. Neavând bani, nici tehnica nu este la standardele unei televiziuni naționale. (…) Cred că agenții economici ar trebui să vadă că mass-media locală le poate oferi o vizibilitate mai mare. Să investească în presă și să nu aștepte rezultatele imediat.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)

De asemenea, lipsa fondurilor pentru realizarea unor măsurători ale audiențelor pe plan local ar îngreuna atragerea de publicitate, potrivit unora dintre cei intervievați – care au indicat necesitatea creării unei structuri care să reunească televiziunile locale și să suporte costurile unor studii de audiență.
”Nu avem o măsurătoare a audienței. Dacă ar fi prețurile mai mici, ar fi mai bine, dar nu ne permitem. Dacă s-ar face o asociere pentru televiziunile din Bacău și să suportăm fiecare o parte din costurile măsurătorilor, ar fi bine, dar nu există.” (Managerul grupului Deșteptarea)

La data documentării, administrația locală era dominată de PNL, la nivel de municipiu, şi de USL (alianța PSD-PNL), la nivel județean, potrivit celor intervievați.

2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe economice şi politice

Din cauza presiunilor economice şi politice, jurnaliştii din Bacău au declarat că sunt deseori împinşi spre compromis, marginalizați, forțați de împrejurări să-şi schimbe locul de muncă, să se „refugieze” în online sau să se reorienteze profesional. În aceste condiții, mai mulți angajați ai televiziunilor din Bacău au spus că „jonglează”/ se identifică alternativ cu rolurile de jurnalişti,
consultanți de marketing (politic), PR-işti, bloggeri, fotografi de evenimente, monitori de presă pentru instituții publice/ companii private etc.

La data documentării, salariile jurnaliștilor din televiziunile locale din Bacău se situau în intervalul 1200-2000 de lei.

Concomitent, lipsa de personal din redacții a determinat ca unele funcții din televiziunile locale să se suprapună, astfel încât unii jurnaliști au ajuns să realizeze și „știri publicitare”, conform spuselor acestora. Cei mai mulți dintre intervievați au spus că este acceptabil ca o televiziune să publice advertoriale, dacă sunt semnalate corespunzător.

”Primul dușman al libertății presei este foamea. Faceți un studiu cine dă de mâncare ziariștilor. Libertatea de exprimare oprimată înseamnă și să nu scrii despre unul. Este cel mai pervers dușman și cel mai des întâlnit, care conduce la autocenzură, compromis. (…) Protecția jurnaliștilor în fața presiunilor politice și economice s-ar face dacă țara aceasta ar depăși statutul de țară consumatoare, să mai și producă, să existe firme bogate care să producă lucruri interesante, pe care să dorească să le
vândă și care să-și facă reclamă la televizor.” (Producător General Impuls TV)

„Majoritatea jurnaliștilor vechi nu mai lucrează în presa tradițională. S-au refugiat în online sau
au alte ocupații. Cred că e o variantă de fugă. Au obosit să se certe cu patronatele.” (Jurnalist Impuls
TV)

”Acum nu mai există în Bacău jurnaliști buni. (…) Dai peste «dinozauri», care trăiesc din altceva decât din presă de fapt. Deci, dușmanii presei sunt și ziariștii. În Bacău, dacă ziariștii ar fi avut mai multă verticalitate, nu s-ar fi ajuns în halul ăsta.” (Blogger local, fost jurnalist din presa scrisă, la data documentării)

”Jurnaliștii ar trebui să fie plătiți la timp și decent, să nu fie tentați la o cafea, la chestii micuțe sau mai mari.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)

Înregimentarea instituțiilor media în funcție de interesele politice/ economice ale patronatelor acestora, alături de obediența şi neprofesionalismul unora dintre jurnalişti, decredibilizează presa locală și „alungă” companiile care vor să investească în publicitate, potrivit documentării. În plus, asocierea angajaților cu patronatele instituțiilor pentru care lucrează determină scepticismul aprioric, eschiva şi chiar ostilitatea unora dintre surse în relația cu angajații televiziunilor.

De asemenea, unii respondenții au declarat că patronatele televiziunilor aveau tendința să angajeze jurnalişti „obedienți” sau „neexperimentați” și că descurajează/ sprijină investigațiile jurnalistice în funcție de interesele personale.

”Cred că ar fi nevoie ca patronii să înțeleagă că obedienții te duc în faliment.” (Realizator emisiuni la 1 TV Bacău)

”Atunci când o televiziune nu-i pe profit, de unde pot să vină banii? De la niște oameni de afaceri care au interese politice.“ (Blogger)

”E un set de probleme principale. Unu: subfinanțarea cruntă. Adică, suntem un fel de somalezi noi. Doi: presa condusă de un singur patron. Monopatronatul este cancerul presei. Boala supremă este asta. Și implicarea politică a patronului. Fiecare patron de presa locală are interese politice.“
(Jurnalist Impuls TV)

”O problemă specifică în Bacău este obtuzitatea patronilor care nu înțeleg televiziunea, presa, în general, ca pe o afacere. O înțeleg ca pe orice altceva, de la floretă la bâtă, de la cloroform laparașută. (…) Presiunea politică în media este omniprezentă direct și indirect, prin faptul că unii politicieni ori sunt patroni, ori controlează patronii [de firme – n.r.] să dea sau să nu dea publicitate.” (Producător general Impuls TV)

„Îl avem pe domnul Sechelariu ca acționar majoritar, și dânsul, în ultima perioadă, a fost destul de denigrat și, în raportul nostru cu instituțiile, am avut foarte mari probleme.” (Manager TV Bacău)

”Principala problemă a televiziunilor băcăuane, dar și în țară, este resursa umană, din punctul de vedere al pregătirii. (…) Mă refer și la partea profesională, cât și la calitatea morală.”
(Coordonator 1 TV Bacău)

Reprezentanții mediului politic intervievați în cadrul acestui studiu au susținut, la rândul lor, existența subordonării televiziunilor în relație cu interesele conducerilor acestora. Reprezentanții PSD și PDL Bacău au declarat că nu aveau încredere în niciuna dintre televiziunile locale, iar reprezentantul Primăriei (PNL) Bacău a declarat că singura televiziune locală în care nu avea încredere era TV Bacău, din cauza ingerințelor patronatului în politica editorială a postului.

”Nu am încredere în niciuna dintre televiziunile locale, nu le consider independente. Apartenența politică a divagat mesajul către interesele grupului și persoanelor care dețin presa.” (Reprezentant PSD Bacău)

”Nu am încredere în niciuna dintre televiziunile locale pentru acuratețea informației. (…) Patronatele își impun punctele de vedere. (…) Au fost ziariști care au plecat, nu mai există jurnalism serios în Bacău.” (Gabriel Berca, Președintele PDL Bacău, fost prefect de Bacău în perioada 2005-2008)

”În afară de TV Bacău, consider că celelalte televiziuni locale sunt echilibrate.” (Reprezentant al Primăriei Bacău, conduse de Romeo Stavarache, politician PNL)

De asemenea, o parte a celor intervievați a declarat că presiunile politice asupra televiziunilor se fac fie prin banii publici „direcționați preferențial” către instituțiile de presă aservite intereselor unor instituții publice/ unor politicieni, fie prin faptul că anumiți politicieni cu atribuții de conducere le indică agenților economici care sunt instituțiile de presă „agreate” să primească publicitate.

”Există destul de multe frustrări legate mai ales de partea materială, pe care din păcate nici ca management nici ca acționariat nu ai cum să le faci să dispară atât timp cât mai ales instituțiile statului aruncă discreționar fonduri și netransparent.” (Reprezentant 1 TV Bacău)

Orice primar care are presă va direcționa publicitate direct prin instituția lui sau prin firmele care au contracte cu Primăria. (…) Asta a făcut Sechelariu, asta face și Stavarache, asta face și Mazăre.” (Producător Impuls TV)

Grupul Deşteptarea (şi, implicit, TV Bacău, care face parte din grup) era asociat în plan local cu interesele fostului politician Dumitru Sechelariu, iar unii dintre foștii angajați au declarat că politica editorială era dictată de patronat, conform documentării realizate de autorii prezentului studiu.

De-a lungul timpului, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat în mai multe rânduri televiziunea lui Dumitru Sechelariu pentru difuzarea unor emisiuni în care se făceau acuzații fără probe și fără a li se acorda drept la replică celor vizați. Numeroase sancțiuni CNA au vizat folosirea unui limbaj „injurios” sau „licențios”, „de natură a afecta demnitatea umană”, de către unii invitați din studioul TV Bacău sau chiar de proprietarul televiziunii, în cadrul unor intervenții telefonice în direct sau în
calitate de invitat în studio, fără ca moderatorul să intervină.

Cuantumul total al amenzilor aplicate de CNA în perioada 2011-2012 pentru astfel de derapaje s-a ridicat la aproximativ 70.000 de lei.

Potrivit unora dintre respondenți, emisiunile sancționate sau somate de CNA proferau critici și acuze la adresa unor rivali politici ai patronatului sau asupra concurenței din mediul de afaceri, iar un accent special l-au avut emisiunile pe tema conflictelor dintre fostul primar al Bacăului – Dumitru Sechelariu – și actualul primar – Romeo Stavarache.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Bacău a declarat că patronatul TV Bacău folosea grupul media Deşteptarea în interes personal, pentru a „şantaja” administrația locală, motiv pentru care postul prezenta informații „false”.

”TV Bacău este o televiziune cum n-ar trebui să fie, pe același palier cu Deșteptarea. Vorbele ne sunt distorsionate. (…) 90% dintre plângerile [către CNA – n.r.] vin de la mine. Patronul folosește televiziunea în interes personal. (…) Am trimis sute de drepturi la replică la TV Bacău și Deșteptarea în opt ani, dar nu se publică. (…) În cazul TV Bacău asimilez această politică ca o politică de șantaj la adresa administrației. (…) Este <<antipresă>> acolo.” (Ionuț Tomescu, purtător de cuvânt al
Primăriei Bacău, fost ziarist)

„E o <<hinghereală>> acolo [la TV Bacău – n.r.] contra dușmanilor patronului.” (Blogger local)

”Politica editorială TV Bacău este în funcție de interesul patronului pe termen lung sau scurt.”
(Reprezentant PSD)

Directorul editorial al grupului Deșteptarea, totodată jurnalist în același grup, a afirmat că angajații grupului își fac meseria „cu bună-credință”, dar că TV Bacău se confruntă deseori cu sancțiuni CNA pentru neacordarea dreptului la replică din cauză că multe persoane vizate de materialele televiziunii și, mai cu seamă, membri PNL, nu ar accepta să răspundă la solicitările de informații ale jurnaliștilor și la invitațiile în studio.

Reprezentanții postului au declarat că politicienii locali de la Partidul Național Liberal, din care face parte actualul primar Romeo Stavarache, ar avea „interdicție” să vină la emisiunile televiziunii, motiv pentru care refuză orice invitație în platourile TV Bacău.

Totodată, directorul editorial a spus că, de când este angajat al instituției (din anul 2009), patronatul nu le-ar fi impus niciodată lui sau colegilor săi să publice sau să blocheze apariția unor materiale, din motive politice sau economice. Managerul grupului a mai afirmat că singurele situații când ar fi oprit materiale de la publicare au fost „când s-au făcut acuze gratuite, fără documente”.

La rândul său, Laudieta Sechelariu, co-proprietara grupului și soția acționarului majoritar al societății SC Deșteptarea SA (la data documentării pe teren), a negat ingerințele editoriale din partea  patronatului și a spus că unii dintre foștii angajați ai grupului ar lansa „atacuri nefondate” la adresa familiei Sechelariu.

”Dacă-i întrebați pe alții, spun că eu fac totul la Deșteptarea, dar nu-i așa. (…) Am avut un proces cu un fost jurnalist de la Deșteptatea, care a scris apoi pe online, și am câștigat. A fost un atac la persoană destul de urât. Eu, în general, sunt pacifistă, dar a fost o acțiune făcută pentru toți – am fost atacați eu, soțul meu și cumnatul meu, s-au spus niște vorbe aiurea, pentru că așa consideră unii că e cel mai corect să spui ce crezi. Părerea mea e că oricine poate să creadă orice, dacă poate demonstra un anumit lucru. Să demonstreze. Nu m-a acționat nimeni în instanță pentru poziția mea de aici, n-am nicio problemă, sunt corectă.” (Laudieta Sechelariu, co-proprietara grupului Deșteptarea, la data documentării)

”Cei de la PNL nu au dat curs niciodată invitațiilor de a veni la emisiuni, tocmai de aceea am avut mari probleme cu CNA că am avut dezechilibru. La [alegerile – n.r.] locale, am luat somații și amenzi, cu toate că moderatorul spune că l-am invitat pe primar. Avem și scris că l-am invitat, niciodată nu ne răspunde.” (Manager TV Bacău)

Televiziunea 1 TV Bacău a fost descrisă de mai mulți respondenți ca fiind „pro PNL”. Printre motivele invocate pentru această asociere s-au numărat: faptul că doi dintre patronii televiziunii, Liviu Goian și Ion Rotaru, sunt membri PNL, abordarea editorială a postului „favorabilă” administrației publice locale, și faptul că această televiziune și afacerile patronului Liviu Goian ar fi beneficiat de o pondere însemnată a finanțărilor/ contractelor din bani publici.

În ultimii ani, CNA a sancționat în mai multe rânduri 1 TV Bacău pentru dezechilibre în prezentarea subiectelor politice. În anul 2012, CNA a acordat televiziunii trei somații publice pentru încălcarea prevederilor legale care stabileau condițiile difuzării de informații privind: alegerea autorităților administrației publice locale45, desfășurarea referendumului privind demiterea Președintelui României și desfășurarea campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Astfel, CNA a constatat un „dezechilibru vădit” (în favoarea USL), în perioada 18-24 mai 2012, deoarece emisiunile și dezbaterile electorale realizate de 1 TV Bacău nu au asigurat condiții echitabile, echilibrate și corecte pentru toți competitorii din campania electorală pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Potrivit CNA, „în cadrul emisiunilor electorale difuzate în intervalul 11-24 mai 2012 competitorii electorali ai USL și PNL au fost prezenți de câte 2 ori, iar în cele de dezbatere electorală difuzate în perioada menționată, competitorii electorali USL au participat de 3 ori, în timp ce reprezentanții celorlalți competitori electorali nu au fost prezentați deloc în acest tip de emisiuni”.

În iulie 2012, CNA a sancționat din nou 1 TV Bacău cu somație publică, motivând că „în cadrul emisiunilor de dezbatere difuzate în perioada 16 – 22 iulie 2012 numărul participanților care au exprimat puncte de vedere pentru şi împotriva demiterii Preşedintelui României nu a fost egal, în sensul că punctele de vedere exprimate pro demiterea Preşedintelui României au fost în număr de 3, iar contra demiterii,

Nu în ultimul rând, în noiembrie 2012, 1 TV Bacău a primit o altă somație publică din partea CNA deoarece, în cadrul emisiunilor informative cu privire la campania electorală pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului competitorii electorali au avut un număr dezechilibrat de prezențe, după cum urmează: USL – 110 prezențe, ARD – 45 prezențe, PP-DD – 19 prezențe, PER – 13 prezențe, UDMR – 13 prezențe, în timp ce alți competitori electorali nu au beneficiat de nicio prezență.

În iunie 2012, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a sancționat 1 TV Bacău cu somație publică, deoarece „sub pretextul unei autopromovări, radiodifuzorul a prezentat publicului informații cu caracter electoral, laudative la adresa d-lui Romeo Stavarache, primar al municipiului Bacău, candidat din partea USL la aceeași funcție, deși campania electorală pentru alegerile locale se încheiase”.

Potrivit deciziei CNA, „în perioada 08 – 10.06.2012, postul de televiziune 1 TV Bacău a difuzat în cadrul calupurilor promoţionale un spot propriu de promovare, spot care a avut ca şi fundal sonor imnul electoral al PNL. Spotul a avut la început şi la final înscris pe ecran mesajul <<Bacăul este numărul 1 în inimile noastre>>, având afişată sigla postului 1 TV. În spot au fost derulate imagini din municipiul Bacău, imagini cu Spitalul Municipal, cu pasajul subteran, cu bazinul de înot, cu Sala Sporturilor şi cu zona pietonală din centru oraşului, imagini care se regăsesc şi în spotul electoral al candidatului USL la Primăria Municipiului Bacău, dl. Romeo Stavarache”.

Reprezentanții 1 TV Bacău au declarat că (sancțiunile CNA pentru) dezechilibrele prezentării unor subiecte politice sunt cauzate de refuzul unor invitați de a veni la emisiuni, fapt care, potrivit acestora, ar fi fost adus în atenția CNA.

De asemenea, coordonatorul postului, fost jurnalist, a declarat că 1 TV Bacău nu favorizează PNL în emisiuni, dar că poziția publică a televiziunii coincide cu viziunea primarului şi a unei zone din PNL. Jurnaliștii 1 TV Bacău intervievați în cadrul acestui studiu au declarat că au o relație „corectă” cu mediul politic local, că au libertatea să-și aleagă singuri subiectele și că nu li s-au impus/ retras de la difuzare materiale, de către patronat sau management, din considerente politice și/sau economice.
Totodată, doi jurnaliști ai televiziunii au declarat că nu țin cont de interesul administrației locale, deoarece acesta este rolul comunicatorilor instituțiilor publice.

”CNA dă multe sancțiuni pe dezechilibru pentru că nu vin cei pe care vrei să îi inviți. (…) Nu cred că producătorii riscă o amendă a CNA să te usuce la buzunar, doar așa, de dragul unei emisiuni.” (Jurnalistă 1 TV Bacău)

”Nu cred într-o presă locală independentă și nu văd de ce ar fi. Cred că o presă locală trebuie să-și asume crezurile, susținerile și așa mai departe, pentru că ar minți dacă ar spune că este independentă. Crezurile de la 1TV Bacău sunt dezvoltarea Bacăului într-un anumit mod și am încercat să ne ținem de felul în care am privit noi dezvoltarea Bacăului. De exemplu, să nu se mai
fure atât. Să fie făcute numirile cât de cât pe criterii de competență. Iar mediul politic mai degrabă să nu facă, decât să facă. Cred că acum lucrurile stau așa într-o mai mare măsură decât atunci când am apărut, dovadă că suntem și singura instituție de presă din Bacău care trecând și prin criză nu am dat niciun om afară, în timp ce toți ceilalți ori s-au închis ori nu e instituție care să nu fi dat afară oameni.(…) Nu e o favorizare a PNL-ului în televiziune, ci a unui anumit mod de a privi lucrurile, care se întâmplă să coincidă cu felul în care uneori primarul vede lucrurile, nu PNL. Mai degrabă coincid pozițiile noastre publice vizavi de felul în care vrem să se dezvolte Bacăul cu viziunea pe care o are primarul actual sau zone din PNL.” (Coordonator 1 TV Bacău)

”Cred că la noi este unul dintre puținele locuri din Bacău unde pot să mă duc în biroul la șeful meu fără să-mi tremure hainele de pe mine. Noi și stăm toți împreună, iar, dacă am ceva să spus, spun, dacă am nevoie de ajutor, mă ajută, dacă nu știu ce să fac astăzi, vedem ce putem construi. (…) Toată lumea zice că suntem televiziunea primarului, dar domnul primar trece maxim o dată la trei luni pe aici, și atunci în calitate de invitat la o emisiune. Și semnătura primarului nu am văzut-o pe niciun stat de plată. (…) Patronatul este apropiat de PNL, dar nu cred că asta se vede și pe sticlă. Pentru că dacă a fost vreo problemă în primărie, în partid, întotdeauna am reflectat-o, nu a fost niciodată ceva ce nu am făcut.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)

”Cum e posibil să-ți iei somație de la CNA pentru o prostie de-asta care nu folosește nimănui? Să pui imnul PNL pe clipul de identitate al postului – îți strici și ultima urmă de credibilitate dacă faci chestia asta.” (Blogger local)

”1TV Bacău a fost mereu pro PNL. E greu să te detașezi de acționariat.” (Reprezentant PSD)

Impuls TV (denumită inițial Puls TV) a aparținut omului de afaceri Costică Rusu, apropiat al Partidului Democrat Liberal53, și a fost pentru scurt timp stație locală afiliată televiziunii naționale Antena 1, dar grupul Intact a reziliat contractul fără să furnizeze vreo explicație oficială, potrivit celor intervievați. O parte a respondenților a declarat că rezilierea s-ar fi produs pentru că omul de afaceri Rusu ar fi încercat să impună o politică editorială favorabilă PDL.

Deși Costică Rusu s-a retras la nivel formal din acționariatul Impuls TV, omul de afaceri a continuat să investească în televiziune, dovadă fiind și faptul că el a și închis-o, în martie 2013, la aproximativ doi ani de la înființarea acesteia. Costică Rusu a oprit emisia Impuls TV fără să se consulte cu Elvis Bodea, proprietar formal al televiziunii, declarând că, din lipsă de fonduri, trebuia să vândă o parte din echipamente pentru a achita salariile restante ale angajaților. Trei jurnaliști locali (Cătălin Bejan –
fost angajat Impuls TV, Răzvan Bibire, Florin Popescu) au scris în mediul online că motivul real ar fi fost legat de faptul că omul de afaceri ar fi încercat să folosească televiziunea împotriva președintelui Consiliului Județean Bacău, Dragoș Benea (PSD), pentru a-l șantaja.

”A venit (…) asociatul meu, domnul Costică Rusu, și a tras pur și simplu cablurile din prize, fără să știu exact din ce motiv. Le-a spus salariaților că el nu mai poate susține financiar televiziunea, deși de un an de zile numai eu aduc bani în această firmă. I-am zis să mai aștepte măcar până pe 15 martie, pentru că mai avem contracte cu diverși colaboratori. Nu știu exact ce se va întâmpla în continuare. Poate o să ajung cumva la o înțelegere cu domnul Rusu. Dacă nu, eu oricum vreau să continui în vreun
fel cu acest proiect, într-o altă locație, cel mai probabil într-o variantă ceva mai redusă, cu doar cel
mult două studiouri, cu o tehnică mai redusă.” (Elvis Bodea, proprietar Impuls TV)

”Ce a cerut Costică [Rusu – n.r.]: Timp de o lună de zile (sau până la alegerile din PSD) DragoşBenea să fie <futut> câte o oră în fiecare zi. Nu o zi pe săptămână, nu 5-10 emisiuni, nu ştiri, nuuuuuu. Toată luna şi duminica dacă se poate. <Futut> trebuia să fie de la 20.00 la 21.00 sub sigla <<Faţă în faţă>>, adică fix în emisiunea produsă şi moderată de subsemnatul. Nu în alte emisiuni, nu pe alt segment orar, ci fix la mine în emisiune. Eu cred că era puţin confuz, când cerea astea pentru că nu ştia nici măcar ce să-i reproşăm lui Benea sau cine ar putea fi invitat într-un asemenea tocşou.”
(Relatare de pe blogul lui Cătălin Bejan, fost jurnalist Impuls TV)

La data documentării pe teren (iulie 2012), reprezentanții Impuls TV au declarat că se axau preponderent pe subiecte sociale și „știri pozitive” și că materialele pe teme politice erau supervizate de patronul Elvis Bodea, pentru a preîntâmpina dezechilibrele în relatări. În cei doi ani de activitate, televiziunea nu a primit nicio sancțiune CNA pentru derapaje în prezentarea vieții politice locale.

3. Relația în redacție

Relațiile din redacțiile televiziunilor din Bacău (dintre jurnaliști, dintre angajați și management) au fost descrise ca fiind „colegiale”, „de parteneriat”, „de colaborare”.

Pe de altă parte, relațiile dintre instituțiile de presă au fost descrise drept „concurențiale” sau chiar „ostile”, iar unii respondenți au declarat că acestea depind de relațiile dintre cei care conduc (direct sau informal) televiziunile. Ziariștii locali au declarat aproape în unanimitate că nu există solidaritate la nivel de breaslă în Bacău.

”Relația dintre televiziunile din Bacău nu este chiar pozitivă, pentru că e concurență, e ceva necesar. Dar dacă 1 TV Bacău e a primarului și TV Bacău e a lui Sechelariu, automat sunt probleme între ele. Deci, nu este o relație pozitivă.” (Managerul grupului Deșteptarea)

”Nu e nicio relație [între 1 TV Bacău și celelalte media din Bacău], nu avem de ce să avem o relație. Cooperative în care să se păcălească fiecare cu fiecare să facă alții, reporteri de teren care pasează imaginile la alți zece. Astea sunt niște jeguri, pe românește spus. (…) Nici nu avem cum să ne dăm seama de valoarea cuiva dacă știrile pe care le produce sau imaginile nu sunt ale lui, le ia din altă parte.” (Coordonator 1 TV Bacău)

”Ziariștii între ei se atacă reciproc, politicienii sau alte persoane nu atacă ziariștii.” (Reprezentant PSD Bacău).

Relația cu autoritățile locale

În ceea ce privește relația cu instituțiile publice din Bacău, reprezentanții televiziunilor au declarat că se lovesc deseori de un „blocaj” al informației determinat de lipsa de profesionalism a comunicatorilor din instituții sau de abordarea netransparentă a conducerii unora dintre aceste structuri.
O parte a respondenților a precizat că, în acest context, tratează informațiile primite cu suspiciune. De asemenea, intervievații de la TV Bacău au declarat că se confruntă cu opacitatea instituțiilor statului şi a Primăriei Bacău, care ar fi determinată de „politizarea excesivă” a acestora. În replică, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bacău a declarat că instituția răspunde la solicitările de informații ale tuturor jurnaliștilor și bloggerilor locali.

Din documentare a mai reieșit că toți bloggerii din Bacău au acreditare la instituțiile publice. Astfel, chiar dacă mulți dintre jurnaliștii locali au „migrat” pe Internet (bloguri, site-uri unde sunt afiliați mai mulți foști jurnaliști din presa tradițională etc.), ei sunt în continuare acreditați la instituțiile publice și invitați la evenimente organizate de autoritățile publice sau de mediul privat.

”Un fenomen foarte important: politizarea asta excesivă a tuturor structurilor și palierelor din zona vieții comunitare, a administrației locale, a instanțelor bunăoară – tipul ăsta de ingerință pur și simplu te strânge de gât la un moment dat. (…) Toate instituțiile controlate politic, la comanda cuiva, vor manifesta un anumit tip de ostilitate în raport cu cei care doresc să investigheze, cei care doresc să verifice niște lucruri s.a.m.d. Și de-aici încolo intrăm într-o discuție cu privire la interesul public,
pe de-o parte, și cu privire la comportamentul instituției publice care nu este satrapia nimănui și nici curtea nimănui, ci trebuie să comunice cu o instituție media, dincolo de acea cerere faimoasă 544, care oricum e tratată în bătaie de joc.” (Jurnalist TV Bacău)

”Primăria ne răspunde destul de dificil la întrebări, pe 544 răspunsurile vin în 30 de zile.” (Laudieta Sechelariu, proprietara TV Bacău)

”Autoritățile locale nu sunt deschise, nu au dialog cu televiziunile care mai supără și mai spun adevărul. Este o comunicare foarte proastă, numai pe legea 544, atât, și se răspunde [la solicitările de informații – n.r.] în 30 de zile. (…) Administrația locală, prin tot ceea ce înseamnă instituții pe care le controlează, oferă cât mai puține declarații, și numai prin purtătorul de cuvânt, care nu spune nimic. (Managerul grupului Deșteptarea)

”Instituțiile publice sunt ori blocate, ori bramburite, populate cu tot felul de ființe care – începând cu <<vârfurile>>, care au singura scuză poate că se schimbă foarte des și nu au timp să înțeleagă exact cum merg lucrurile – nu vor să vorbească, pentru că a ieși în față este periculos. Sunt doar câteva instituții care mai au purtători de cuvânt cât de cât profesioniști. (…) Uneori, când ceri o situație de la trei instituții și le pui alături, zici că așa ceva nu există. Transmiți o informație sub rezerva că tu ai verificat-o, dar nu ești convins că așa e. Sursa nu-ți oferă siguranță.” (Producător General Impuls TV)

5. Soluții pentru un jurnalism de calitate

Intervievații au acordat în medie nota 7 pentru calitatea jurnalismului din televiziunile băcăuane.

În ceea ce privește îmbunătățirea calității jurnalistice, una dintre soluțiile propuse a fost investirea resurselor (timp, bani etc.) în pregătirea și instruirea jurnaliștilor, atât de către redacții, cât și la nivel individual. Respondenții băcăuani au declarat că simt nevoia unor cursuri de specializare pe teme de: documentar de televiziune, dicție, știri sportive, montaj, management de presă, jurnalism de investigație etc.

„O parte a presei din municipiul Bacău se confruntă cu necunoașterea limbii române, în primul rând, nu cu lipsa de performanță în materie de investigație TV, de anchete, de reportaje.” (Director editorial și jurnalist al grupului Deșteptarea)

”Jurnaliștii trebuie să fie lăsați să meargă la cursuri, sau să treacă o dată pe an printr-un curs, să citească, să se documenteze în continuare.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)

„Nota pentru jurnalism [în Bacău – n.r.] este 7. Soluții pentru creșterea notei sunt multe. Televiziunile mai bogate ar trebui să angajeze mai mulți oameni să le lase timp să se instruiască.” (Producător Impuls TV)

”Un jurnalist de calitate este un jurnalist care simte o documentare și stăpânește limba română, ceea ce în ultima perioadă cam lasă de dorit. Unii pun virgulă între subiect și predicat, nu știu să facă legături între niște documente, să le interpreteze și să le lege. Deci, jurnaliști adevărați acum nu există în Bacău, chiar sunt foarte puțini. (…) Reportajele, anchetele – foarte puțini jurnaliști reușesc să ducă acest gen jurnalistic până la capăt, din motive de profesionalism, nu din lipsă de bani.” (Managerul Grupului Deșteptarea)

Respondenții au accentuat necesitatea ca jurnaliștii să înțeleagă că profesionalismul lor și protejarea de ingerințele politice sau economice depind în mare măsură de asumarea responsabilității individuale. Conform declarațiilor, jurnaliștii, pentru a face presă de calitate, trebuie să nu răspundă comenzilor politice/ economice ale patronatului, cu riscul de a avea o relație tensionată cu acesta.

”Dacă jurnaliștii refuză comenzile, nu-i dă afară. (…) Dacă au condei, știu meserie, au cunoștinte teoretice și legislative în spate, nu pot păți nimic, asta-i convingerea mea.” (Blogger local, fost jurnalist – la data documentării)

”Eu cred că un jurnalist adevărat își face meseria și poate să și-o facă oricând și oricum”. (Laudieta Sechelariu, proprietară TV Bacău)

”Un jurnalist de calitate este un jurnalist extrem de bine documentat, care poate să înțeleagă ce înseamnă să facă în lucrurile mici compromisuri și ce înseamnă să nu facă în lucrurile importante compromisuri.” (Coordonator 1 TV Bacău)

Majoritatea celor intervievați şi-au declarat neîncrederea în sindicatele menite să le apere drepturile și au criticat „birocrația excesivă”, punerea sindicatelor în slujba intereselor liderilor acestora și lipsa unor exemple suficiente de susținere a jurnaliștilor din presa locală de către sindicatele de la nivel central.

„Nu simt nevoia unui sindicat, cred că pot să-mi reprezint și singură interesele, și dacă am o problemă cu patronatul.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)

”Nu am aderat la sindicat. Orice organizație la nivel central în presă nu reușește să-i atragă pe cei din provincie, eu asta am simțit.” (Managerul grupului Deșteptarea)

”Dacă ar fi un sindicat, aș adera, dar nu o adunătură de oameni care stau și beau și apără mai mult patronii.” (Realizator emisiuni la 1 TV Bacău)

”Nu simt deloc nevoia unui sindicat. De ce să ne afiliem unei birocrații?” (Coordonator 1 TV Bacău)

”N-am încredere în asociațiile sindicale. Nu știu ce ar putea face un sindicat ca să mă convingă.” (Jurnalist Impuls TV)

Eventualitatea introducerii unei legi a presei a fost descrisă de unii intervievați ca fiind o amenințare la adresa libertății de exprimare, o modalitate de a „încorseta” presa și de a o subordona politicului, în vreme ce alți respondenți au declarat că o astfel de inițiativă legislativă ar putea să mai reducă din derapajele de la nivelul breslei și ar proteja jurnaliștii de ingerințele editoriale ale patronatelor și ale celor interesați să „controleze” presa.

”Sunt pentru legea presei, pentru că, la fel ca orice domeniu, ca orice grup social sau profesional, cred că e nevoie de unele linii de ghidaj ca să nu existe derapaje. E ca la legea fiscului, faptul că nu știi legea nu te scutește de eventuala încălcare. Autoreglementarea uneori nu e suficientă.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)

„O lege a presei ar trebui să protejeze ziariștii pe calomnie. Dacă spui niște adevăruri și ai documente, de ce să fii luat și să mergi prin tribunale? Autoreglementarea nu are nicio eficiență.” (Manager Deșteptarea)

„Regulamentul de ordine internă precizează că toți cei de aici au voie doar la o cafea sau o apă la conferințele de presă, nu au voie fursecuri, pișcoturi și alte prostii, nici măcar atât.” (Coordonator 1 TV Bacău)

„Eu nu cred că e nevoie de o lege a presei, cred că legile care sunt în vigoare trebuie să fie respectate și interpretate corect, și atunci nu cred că e nevoie de o lege a presei, o lege a strungarilor sau o lege a mecanicilor auto. Cred că legile sunt aceleași pentru toată lumea. (…) Păi, dacă apar derapaje… În regulă, îi sancționează audiența sau justiția dacă sunt dați în judecată. Dacă nu, își pierd credibilitatea.” (Coordonator 1 TV Bacău)

„Nu se poate face o lege a presei. Cine-o face și ce scrie în ea? (…) Dacă o face Iisus în persoană, tot nu iese bună. N-are cum!” (Blogger local)

”Există coduri deontologice. Și? Cine le respectă? Când intră în campanie, toată lumea înnebunește. Nu mai zic de perioada de dinainte de campanie. Toată presa înnebunește. Oameni care par echilibrati, cu o lună înainte de alegeri încep să aibă pareri tot mai îngroșate.” (Blogger local)

„O lege a presei ar fi catastrofală din simplul motiv că sistemul nostru juridic ar încorseta presa.” (Jurnalist Impuls TV)

„O lege a presei ar fi binevenită dacă ar fi și implementată, să fie respectată. Ar fi utilă dacă ar obliga deținătorii [de televiziuni – n.r.] să nu mai folosească presa ca armă.” (Reprezentant PSD Bacău)

Raportul integral, aici.

PresaBacau.ro utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta. Te informăm că ne-am actualizat politicile cu cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Politica de confidentialitate and Politica de colectare cookies